Innovation Report 2022: Green Consumer Experience

Pentru că starea mediului încojurător este acum conștientizată pe o scară mai largă, din ce în ce mai mulți oameni se gândesc la repercursiunile ce urmează atât pentru noi, cât și pentru generațiile viitoare. În 2021, un sondaj din Eurobarometru a arătat ca 18% dintre europeni consideră că schimbările climatice sunt cea mai gravă problemă cu care se confruntă lumea. Odată cu această maturizare a conceptului de sustenabilitate, au apărut noi tendințe și direcții.

Astfel, două mega-trenduri care definesc felul în care oamenii decid sa acționeze pentru a avea un impact pentru protejarea mediului sunt Re:boot și Rebuild. Re:boot se referă la felul în care consumatorii își adaptează stilul de viață în cadrul sistemelor actuale, iar Rebuild se referă la oamenii ce caută soluții pe care le pot implementa ei înșiși. De asemenea, Conform aceluiași Eurobarometru, 96% din cetățenii UE spun că au înterprins minim o acțiune care să contribuie la combaterea schimbărilor climatice, iar 48% dintre tinerii GenZ acordă prioritate acestor acțiuni.

Re:Boot – Pași mici pentru a „restarta” mediul

Re:boot are drept caracteristică existența unor pași mici ce aparțin unui proces parcurs de oameni pentru a-și modifica obiceiurile în favoarea naturii. Sub umbrela Re:boot intră trei categorii de oameni:

1. cei care oamenii care adoptă consumerismul conștient
2. care adoptă comportamente sustenabile zi de zi
3. cei vigilenți la insituțiile care ar trebui poate să se implice cel mai mult în crearea unui viitor mai bun

Cea dintâi categorie își propune să ducă cultura aruncatului la gunoi la sfârșit. Pe măsură ce oamenii îmbrăţișează un viitor atent la nevoile mediului și echilibrat, ei încept să investească în lucruri de calitate și se concentrează pe îngrijirea și păstrarea pe termen lung a produselor pe care le cumpără, în așa fel încât să aibă o durată de viaţă cât mai mare.

Tot în Re:boot se înscrie și o a doua categorie de persoane: oamenii care caută să includă comportamente sustenabile din viața de zi cu zi, prin schimbări mici, comode și ușoare, dar esențiale. Astfel, peste 70% dintre europeni sunt dispuși să accepte un preț cu 5% mai mare pentru alimente din surse durabile, iar 60% încearcă să consume produse locale. A treia categorie este alcătuită din persoanele care consideră că guvernele și organizațiile nu depun suficient efort, creând astfel o mișcare colectivă pentru a lua atitudine și a-i atenționa pe alții când greșesc.

În 2020, un studiu Govt din Marea Britanie a arătat că 90% dintre adulți prioritizează protejarea mediului, 75% dintre ei fiind preocupați de pierderea biodiversității, iar 66% dintre consumatorii globali și 75% dintre mileniali iau în considerare sustenabilitatea unui produs sau serviciu când vine vorba de o achiziție.

Rebuild – Transformarea mediului înconjurător de la rădăcină

A doua mega-tendință în materie de sustenabilitate, Rebuild, reprezintă curentul în care consumatorii nu mai așteaptă permisiunea de a lua atitudine și resping abordările existente în favoarea construirii unor sisteme durabile. Ei caută soluții cu impact pe care să le poată implementa singuri. Unul din trei consumatori consideră că noile tehnologii și inovații vor găsi o soluție la această problemă generalizată.

Și în acest trend întâlnim câte 3 categorii de oameni care încearcă, într-un fel sau altul, să trăiască în comuniune cu natura:

1. Consumatorii „Eco It Yourself” (EIY)
2. Consumatorii care doresc să creeze o comunitate, un organism colectiv de acțiune
3. Consumatorii care visează la o mai mare comuniune cu natura

Cei ce doresc să susțină cât de mult pot comunitatea din jurul lor și să se apropie cât mai mult de natură se identifică cu denumirea de „Eco It Yourself” (EIY). Consumatorii EIY sunt deziluzionați și lipsiți de putere din cauza diverselor bariere actuale, dar caută o viață mai independentă pentru a-și susține idealurile de autonomie.

În a doua categorie, vedem în jurul nostru oameni conduși de idealul impactului comunităţii, care consideră că diferenţa pe care o poate face un individ singular nu este suficientă pentru a combate schimbările climatice. Ei consideră că existența unui organism colectiv aduce un impact mai rapid și direct asupra mediului.

Măsurile pe care le pot lua acești consumatori sunt foarte variate, dar una dintre ele, cel puţin, este cât se poate de pragmatică. 43% dintre oameni doresc să cumpere produse realizate de organizaţii care aduc beneficii societăţii, conform EY Future Consumer Index, chiar dacă ele au un preţ mai mare.

Nu în ultimul rând există și tipologia consumatorilor care vor să restabilească echilibru între ei și natură. Aceștia sunt de părere că natura trebuie să facă parte din viaţa lor de zi cu zi, pentru că asta le aduce un sentiment de bunăstare. Natura este interconectată cu starea de bine, deoarece 89% dintre consumatorii britanici consideră că spaţiile deschise stimulează optimismul, în timp ce 85% au fost de acord că „a fi în natură îi face mai fericiţi”, potrivit studiului UK Gov. De asemenea, 86% dintre consumatorii globali încearcă să evite produsele care dăunează biodiversităţii, potrivit unei cercetări realizate de Globescan.

Nimic nu se pierde, totul se transformă

Economia circulară definește un model de producţie și de consum caracterizat prin mai multe cuvinte cheie: închiriere, reutilizare, reparaţie și reciclare. Pentru cât mai mult timp posibil. Este un concept pe care îl întâlnim tot mai des, care ajută la prelungirea ciclului de viaţă al produselor și la reducerea cantităţii de deșeuri, și pe care companiile cu o strategie puternică și cu orizonturi largi au început deja să îl adopte.

O industrie cu o amprentă puternică asupra mediului este industria modei. Potrivit Programului ONU pentru Mediu, aceasta (mai ales sectorul Fast Fashion) este al doilea cel mai mare consumator de apă și este responsabilă pentru 8-10% din emisiile globale de carbon. Astfel, consumatorii au început să se orienteze să cumpere produse second hand, destigmatizând acest lucru. Potrivit unui raport Euromonitor, 33% dintre consumatori cumpără articole second hand cel puțin o dată la câteva luni.

În 2019, 25% dintre consumatorii globali au cumpărat piese second hand, această piață fiind estimată doi ani mai târziu la 96 de miliarde de dolari la nivel global, iar valoarea acestui segment va ajunge la 218 miliarde de dolari până în 2026, potrivit estimărilor. Un aport important în această schimbare au avut-o tinerii, Milenialii și GenZ fiind cele mai dispuse generații care să adereze la acest trend.

În sprijinul acestui demers, au fost dezvoltate și aplicații pentru smartphone pentru a facilita cumpărarea de haine second hand (Depop sau Vinted). Se remarcă și magazine precum Etsy sau Poshmark. Aceste tipuri de platforme și-au făcut apariția treptat și în România, de exemplu Zestre sau remix – shop, precum și shoppingul pe Instagram, din diverse grupuri de Facebook, chiar și de pe OLX. Desigur, mulţi oameni încă mai cumpără haine second―hand din magazinele de vechituri (chiar dacă preferă mai degrabă
să le spună „thrift shops”). După cum arată cel mai recent raport anual de re―comerţ al eBay, 80% din generaţia Z cumpără bunuri la mâna a doua, iar aproape unul din trei membri ai aceluiași grup de vârstă a început să vândă în ultimul an.

Telefoane mobile cu mai multe vieți

Economia circulară nu face referire doar la haine, ci și la alte produse. Pentru companii, provocarea momentului este să facă mai mult cu mai puțin. Telefonul stă acum în centrul existenţei unui om dintr-o societate modernă, însă nu toată lumea își permite sau dorește
să achiziţioneze un nou telefon în fiecare an. Telefoanele second hand sau cele recondiţionate au devenit foarte interesante pentru utilizatori, mai ales în contextul în care smartphone-urile au devenit foarte bune și funcţionează optim mai mult timp.

În 2021 au fost livrate peste 251 de milioane de smartphone-uri second hand la nivel mondial.  Piața globală a smartphone-urilor recondiționate este prognozată să crească în următorii ani și se estimează că ea va ajunge la aproape 144 de miliarde de dolari până în 2031.

Și pe plan local a crescut interesul pentru telefoane second hand, în mare parte datorită operatorilor de telefonie mobilă care le vând la prețuri mai mici. Platformele precum Flip.ro care vând și cumpără telefoane recondiționate (peste 180000 de telefoane mobile pentru peste 100.000 de clienți din 2019 până în prezent) au căpătat tot mai multă notorietate.

Contribuția Samsung la o lume mai bună

Producători precum Samsung sau magazinele online au programe de buy-back prin care se oferă să achiziţioneze telefonul vechi, iar consumatorul să beneficieze de o reducere, plătind doar diferenţa pentru cel nou. Samsung are un program de buy-back garantat și astfel clienţii pot achiziţiona un telefon nou cu opţiunea de a-l returna în stare bună în termen de 20 de luni, pentru 50%
din valoarea totală de vânzare.

Pe anumite pieţe, Samsung are și un program de vânzare de telefoane Samsung Galaxy recondiţionate. În comparaţie cu telefoanele recondiţionate de la dealeri neautorizaţi, dispozitivele Samsung Certified Re―Newed oferă o experienţă de telefon „ca nou”, cu garanţie, economisind bani și reducând deșeurile.

Reutilizarea unui telefon economisește cel puţin echivalentul de dioxid de carbon pe care doi copaci și jumătate îl captează într-un an. Iar dacă un telefon nu poate fi reutilizat, în calitate de partener e―Stewards, Samsung respectă cel mai înalt standard de reciclare responsabilă a produselor electronice la nivel mondial.